O plimbare la Lipova

Trenul aleargă de la Deva înspre Arad, urmând îndeaproape cursul meandrat al Mureşului. Către ieşirea din defileul apusean în Câmpia de Vest, imediat înainte de gara Radna, privirile sunt aţintite pe partea dreaptă, spre dealul mai golaş şi stâncos care se înalţă între valea Şoimoşului şi cea a Mureşului. În vârful lui, zărim zidurile misterioase ale unei construcţii ce pare a fi un castel medieval părăsit, pe unde numai vulturii se mai avântă. Trenul rămâne indiferent faţă de curiozitatea noastră şi nu opreşte decât la 3 kilometri mai departe, într-unul dintre nodurile feroviare de pe traseu. Staţia CFR Radna se află pe malul drept al Mureşului, în cartierul omonim al oraşului Lipova, în care suntem nevoiţi să poposim, în scopul dezlegării misterului. Numai că, pe măsură ce parcurgem cei 300 de metri dintre gară şi drumul naţional Deva-Arad, ne atrage atenţia un alt edificiu impunător, care devine brusc „obligatoriu” de vizitat: biserica Mănăstirii catolice Maria Radna.

Aşezământul datează încă din anul 1520, când o femeie văduvă credincioasă alege să construiască aici o capelă modestă. Câţiva ani mai târziu, pe malul drept al Mureşului se stabilesc călugări franciscani sosiţi tocmai din Bosnia şi din alte zone asuprite de invadatorii otomani, care utilizează lăcaşul drept loc de refugiu. Aceştia vor primi numeroase atacuri din partea turcilor de peste Mureş, cel mai devastator fiind cel din 1695, soldat cu incendierea completă a capelei. Biserica actuală, monument de arhitectură în stil baroc, a fost construită în a doua jumătate a secolului XVII, după alungarea otomanilor din Banat. Ordinul călugărilor franciscani de la Radna s-a menţinut până astăzi, în ciuda unui al doilea val de asupriri, cel din timpul regimului comunist, când mănăstirea a fost transformată în azil, iar pelerinajele au fost interzise. Acestea au fost reluate ulterior de către pelerinii ce aparţin Diecezei de Timişoara, drumul lung de 60 de kilometri fiind parcurs în mod tradiţional pe jos. Alimentaţi şi noi cu poftă de drum, pornim în marşul de numai 3 kilometri pe şoseaua naţională, spre est, până la poalele dealului Cioaca Tăutului, în vârful căruia tronează construcţia pe care am zărit-o din tren.

Cetatea medievală Şoimoş a fost construită de familia banului Pal în secolul XIII, ca răspuns  la invaziile tătarilor, având o poziţie geografică strategică, la contactul dintre câmpie şi zona montană. Elementele decorative renascentiste, precum şi bastioanele, au fost adăugate în secolul XVI, pe vremea principelui Ioan Sigismund. Deşi a fost abandonată încă din anul 1788, fiind depăşită din punct de vedere tehnico-militar, zidurile s-au menţinut într-o stare exemplară până în prezent. În paralel cu fortificarea Şoimoşului, în aceeaşi perioadă s-a procedat la ridicarea altor două cetăţi în zonă, din care se mai păstrează astăzi ruinele: Şiria şi Dezna.

Ascensiunea la fortificaţia Şoimoşului este o simplă formalitate, iar popasurile sunt dictate numai de panorama cuprinzătoare asupra Văii Mureşului şi oraşului Lipova, dominată înspre nord de silueta impunătoare a bisericii Mănăstirii Maria Radna. Oraşul Lipova, prin contopirea cu satele Radna şi Şoimoş, se desfăşoară pe ambele maluri ale Mureşului, ocupând prin urmare cele două regiuni istorico-geografice pe care România le împarte astăzi cu vecinii Ungaria şi Serbia: Banatul şi Crişana. Centrul istoric al Lipovei se află însă în Banat. Se remarcă Bazarul Turcesc, construit în anul 1638, în timpul celei de-a doua stăpâniri otomane. De cealaltă parte a părculeţului central, se înalţă un alt monument istoric, de data asta de provenienţă românească – biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată cu contribuţia domnitorului Basarab I Întemeietorul, al Ţării Româneşti. Lipova se mai mândreşte şi cu un sector al malului stâng al Mureşului, amenajat turistic în armonie cu peisajul natural.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s