Đavolja Varoš

În partea de sud-est a Serbiei, la nici 20 de kilometri de linia de demarcaţie cu provincia Kosovo, întâlnim martorii de eroziune ai unei măguri vulcanice alcătuite din blocuri de andezit şi piroclastite metamorfozate, care formează un spectaculos relief de badlands, transformat de sârbi într-un veritabil obiectiv turistic. Suntem în Munţii Radan, subunitate a sistemului Rilo-Rodopian – care se întinde latitudinal din sudul Serbiei până în nord-estul Greciei (traversând părţi din Republica Macedonia şi Bulgaria). Activitatea vulcanică din sudul Serbiei datează din Paleogen şi Neogen (perioade ale sistemului Terţiar, care a debutat pe scara geocronologică acum 65 de milioane de ani).

„Domnişoare cu pălării”, „Hoodoos” sau „piramide coafate” – sunt doar câteva dintre denumirile pe care aceste formaţiuni le au în cadrul răspândirii pe glob (vezi rezervaţiile de la Ritten – Austria şi Bryce – Utah, SUA). Local, sârbii au denumit teritoriul: „târgul diavolului” (cu sensul de oraş), deloc întâmplător dacă ţinem seama de legendele locale, dar şi de peisajul sălbatic. Totuşi, formarea acestor badlands are o explicaţie ştiinţifică. Piroclastitele rezultate în urma erupţiilor vulcanice s-au amestecat cu argila depusă ulterior de vânt şi precipitaţii. Ravenarea suprafeţei a avut loc sub influenţa pantei accentuate şi a lipsei copacilor, factori care au condus la eroziunea solului şi apoi a rocilor. Andezitul, rocă efuzivă acidă, are o duritate mai mare şi nu a putut fi erodată. Fragmentele de andezit reprezintă în fapt „pălăriile domnişoarelor” sau „coafura piramidelor”, întrucât ele funcţionează pe post de „umbrelă” care apără viitoarul martor de eroziune de precipitaţii. Astfel, se erodează numai suprafaţa înconjurătoare, luând naştere forma ascuţită. Piramidele coafate au o durată relativ scurtă de „viaţă” (câteva zeci de ani), ele prăbuşindu-se într-un final sub greutatea blocului de andezit, din cauza şiroirilor.

Accesul la Đavolja Varoš se poate face cu trenul şi cu maşina personală. Cea mai apropiată haltă faţă de rezervaţie este Kosanička Rača, situată pe calea ferată Niš – Kuršumlija – Merdare. Aceasta făcea odinioară legătura între sudul Serbiei şi Priština, „capitala” provinciei Kovoso. De la Rača, un drum bine asfaltat, dar îngust, urcă printre cătunele Kupinovo, Zebica şi Đake, cale de 9 kilometri, până la intrarea în rezervaţie. În total, de la Kuršumlija (ultimul oraş din drum şi cel mai apropiat) sunt 30 de kilometri, iar de la Niš sunt 97 de kilometri pe şosea. În drumul pietonal de circa 500  de metri spre „Târgul Diavolului” o plăcuţă informativă invită la un scurt popas la „Sifonul Diavolului” sau „Izvorul Roşu”, o sursă de apă extrem de acidă (pH 1,5) şi excesiv mineralizată. Tot oxizii de fier sunt responsabili de culoarea apei de la Đavolja Varoš.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s