Canaralele fetelor din sudul Dobrogei, 19 martie 2022

A treia parte a experienței noastre dobrogene vă invită în partea de sud a podișului românesc, la granița cu Bulgaria, pentru a cunoaște grotele și canioanele în care se ascundeau femeile, copii și averile din calea invadatorilor – Canaraua Fetei de la Băneasa și Canaraua Fetei de la Dumbrăveni, dar și obiective de referință pentru poporul român, între care Civitas Tropaensium – orașul roman întemeiat de Traian, și Peștera Sfântului Apostol Andrei, misionarul care propovăduit Creștinismul pe actualul pământ românesc.

Excursia include drumeții de dificultate mică, totalizând circa 12 kilometri de mers pe jos.

Se învârte roata: sâmbătă, 19 martie 2022, la ora 06:30, din imediata apropiere a stațiilor de metrou DRISTOR 1 + DRISTOR 2 din București, de la adresa exactă: Bulevardul Camil Ressu nr. 6, în față la Mega Image (sens A2 Constanța). Întâlnirea la autocar se face cu circa 10 minute înainte de ora plecării.

În jurul orei 08:00 facem o pauză de înviorare la benzinărie, apoi ne angajăm în traversarea Dunării cu unul dintre feriboturile care leagă malul călărășean de cel dobrogean, în imediata apropiere a vămii de la Silistra. Primul popas nu este chiar departe. Șoseaua se strecoară printre viile de pe plantația Ostrov, trece pe lângă frumoasa mănăstire Dervent și ajunge în dreptul iazului piscicol Iortmac (termen turc care s-ar traduce prin „despicătură”). Aici părăsim drumul național și intrăm spre fosta carieră de calcar de la Băneasa. Suntem în valea râului Canaraua Fetei. Toponimul „Canara” este „endemic” pentru sudul Dobrogei, fiind de origine otomană, dar preluat și de vecinii bulgari. Denumește concavitățile din calcarul cochilifer, aflate în versanții unei văi cu aspect de canion, cum este și cea a Ceairului, pe care ne aflăm. Canaralele „fetelor” sunt astfel denumite din două motive: pe de o parte, acolo erau ascunse femeile împreună cu copiii, în timpul invaziilor, iar pe de altă parte, aceste grote erau scena în care se petreceau fie violuri, fie activități ale prostituatelor. O parte dintre aceste grote au reprezentat și chilii rupestre.

Grotele s-au dezvoltat de ambele părți ale canionului, astfel că drumeția noastră durează undeva spre 2 ore, deși distanța este relativ mică între ele. Revenim la autocar și traversăm localitatea Băneasa, pe numele turcesc Paraköy, însemnând „satul banilor”. Ne îndreptăm spre cea mai cunoscută peșteră din regiune, cea a Sfântului Apostol Andrei, cel care a creștinat spațiul românesc. În jurul peșterii s-a ctitorit Mănăstirea omonimă, cu impunătoarea biserică sfințită în anul 2002. Urmează popasul de la Adamclisi – în traducere: Casa lui Adam, interpretată: Biserica Omului. Otomanii au considerat că monumentul triumfal al lui Traian este o biserică creștină, drept urmare l-au distrus. Acesta a fost reconstruit în anul 1977. Înainte de intrarea în localitate, pe partea stângă, regăsim Civitas Tropaensium, Cetatea Tropaeum Traiani, exemplu de organizare citadină romană de secol II. De la cetate, pornim într-o scurtă drumeție de numai 2 kilometri spre vârful dealului cu altitudinea de 162 de metri, pe care se înalță noul monument triumfal. Aici achităm un tarif modic de intrare și ascultăm povestirea ghidului local.

Ziua se încheie apoteotic cu cea de-a treia drumeție în sălbăticia sudului Dobrogei – de la Dumbrăveni (Hayranköy = „satul idolilor”?) până la chilia rupestră care se numește local tot Canaraua Fetei. Străbatem un nou canion mărginit de pereți calcaroși verticali, de data aceasta ceva mai larg și mai meandrat. Mai puțin de o oră facem de la punctul de debut al traseului până la chilie, iar accesul se face pe o scară din lemn. Interiorul este îngust, prăfos și neîncăpător, așa că o abordăm cu răbdare în grupe de câte 4-5 vizitatori. În acești pereți se observă cel mai bine fosilele de organisme marine din calcar, locul devenind un muzeu geologic – paleontologic în aer liber.

Ajungem la București în jurul orei 21:00, debarcarea fiind în același punct – accesul la stațiile de metrou Dristor 1 și Dristor 2.

Echipament recomandat: bocanci pentru drumeție pe teren cu pantă mică.

Pentru a participa, vă rog să vă înscrieți folosind doar una dintre următoarele metode, la alegere:

La înscriere se menționează numele pasagerilor și adresa de facturare (completă, fără lacune).

Tariful de participare este de 160 de lei / loc și se achită prin transfer bancar (datele contului se transmit în privat).

Tariful de participare include:

  • transportul cu autocarul și tot ceea ce ține de acesta;
  • asistența turistică și ghidajul.

Tariful de participare nu include:

  • masa de prânz (se servește din pachetul personal);
  • biletul de acces la Tropaeum Traiani (10 lei); la celelalte obiective nu se plătește bilet;
  • orice altceva nu este specificat la rubrica „tariful de participare include”.

Un loc în excursie se consideră rezervat numai după plata integrală a contravalorii acestuia, iar ziua de plată o stabilim de comun acord pentru fiecare loc în parte.

Proiectul Arhiva de Geografie se derulează prin Agenția de Turism GEOARHIVA (organizatoare din anul 2017, cu activitate exclusiv online), Licență de Turism nr. 654 din 20.12.2021.

Andrei Ionel, Ghid Național de Turism, Atestat nr. 7063

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.