Botev, Raysko Praskalo și Buzlugea, 15-16-17 iunie 2019

De Rusalii, proiectul Arhiva de Geografie propune în premieră abordarea celor trei superlative din Munții Stara Planina și din Bulgaria: Vârful Botev (2376 m) – cel mai înalt din Stara Planina și situl stației meteorologice cu același nume; Cascada Raysko (124 m) – cea mai înaltă din Peninsula Balcanică, la baza ei vom petrece o noapte; Vârful Buzlugea (1441 m) – situl celui mai impunător și mai înalt monument socialist din Bulgaria.

Traseul montan spre Vârful Botev este de dificultate medie. Pentru a participa, vă rog să veniți cu echipamentul strict necesar: bocanci de vară, rucsac pentru drumeție, pelerină de ploaie, haine destinate mișcării, lanternă frontală. Traseul este de asemenea accesibil începătorilor bine echipați și obișnuiți cu efortul susținut (detalii mai jos).

Ne vedem sâmbătă, 15 iunie, începând cu ora 05:40, la PIAȚA UNIRII din București, în dreptul accesului la metrou de la Hotel Horoscop (Restaurant The Harp). La ora 06:00 se învârte roata autocarului (pentru a vă alege locurile preferate în autocar e bine să veniți cu 15-20 de minute mai devreme). După o serie de popasuri tehnice privind formalitățile vamale, schimbul valutar și altele, pornim spre centrul Bulgariei, popasul zilei fiind la Vârful Buzlugea din Munții Stara Planina, pe care s-a construit în 1981 clădirea-monument închinată de socialiști celor 1300 de ani de la fondarea statului bulgar, precum și răscoalei anti-otomane din 1868 condusă de eroii naționali Hagi Dimităr și Ștefan Caragea. Autocarul ajunge în imediata apropiere. Vârful reprezintă un important punct de panoramă și belvedere pentru toate cele 4 puncte cardinale, fiind special ales în acest sens pentru ca monumentul să poată fi observat din cea mai mare parte a Bulgariei, de la mari depărtări. Cazarea în prima noapte o vom face la poalele Botevului, în orașul Karlovo, la Hotel Shterev, în camere duble.

Duminică, 16 iunie, servim micul dejun la ora 07:30, predăm camerele, apoi parcurgem cu autocarul mica distanță dintre Karlovo și Kalofer (Bukatsite), punctul din care se pleacă în traseul montan de 4-5 ore spre Cascada Raysko și Cabana Ray (1430 m), gazda noastră pentru cea de-a doua noapte (condiții de tineret – toaleta este afară, apă de izvor la discreție ). Atenție! Pe traseul de la Kalofer la Cabana Ray cărăm întregul bagaj al excursiei în spate – este recomandat să vă luați în bagajul mare numai strictul necesar! După ce ne luăm în primire paturile de la Cabana Ray (camere de 5, 7, 10 locuri) și formăm un rucsac mai ușor, plecăm într-o nouă drumeție de 3-4 ore dus-întors spre Vârful Botev (2376 m), aceasta fiind opțională și recomandată numai celor dispuși la efort prelungit (cele 3-4 ore se adaugă celor 4-5 ore de dimineață). La stația meteo de pe vârf putem servi ceaiuri, iar pe traseul de întoarcere la Cabana Ray este posibil să ne prindă noaptea, lanterna pe acest traseu este obligatorie. Seara o petrecem cu jocuri de cabană și cântece bulgărești. Cabana dispune de bufet, vom face o pre-comandă de alimente necesare pentru seara de duminică și dimineața de luni (totul se achită în Leva cash la fața locului și individual).

Dacă vremea nu permite ascensiunea pe Botev în după-amiaza zilei de duminică, aceasta se reprogramează luni 16 iunie, de la ora 06:00 la ora 10:00.

Luni, 17 iunie, în situația în care am realizat ascensiunea pe Botev cu o zi înainte, ne trezim cel târziu la ora 09:00, pentru ca la ora 11:00 să plecăm în drumeția de întoarcere la Kalofer (Bukatsite), de unde ne preia autocarul. La coborâre timpul de drumeție este de 3-4 ore, cu întreg bagajul în spate. Întrucât traseul cu autocarul Kalofer – București se parcurge în circa 6 ore (inclusiv popasuri), se fixează sosirea la București, Piața Unirii, la ora 23:00.

Plățile în Bulgaria se fac numai în Leva (puteți cumpăra din București sau din Bulgaria-vama Ruse) – curs BNR: 1 Leva = 2,43 Lei; 1 Euro = 1,95 Leva. Accesul la obiectivele noastre din program nu presupune tarife suplimentare, dar trebuie să aveți Leva pentru cină și mic dejun la bufetul Cabanei Ray (prețuri de cabană, vor fi anunțate după efectuarea comenzii de alimente).

Pentru a participa, vă rog să vă înscrieți prin expedierea unui mesaj privat spre pagina Arhiva de Geografie sau prin e-mail: geoarhiva@gmail.com – în care să specificați numele persoanelor înscrise și adresa de facturare.

Tariful de participare este de 400 de lei / loc, include transportul cu autocarul și tot ceea ce ține de acesta, cazarea la Hotel Shterev din Karlovo (cameră dublă cu mic dejun) și la Cabana Ray (pat în camere de 5-7-10 locuri), ghidajul și organizarea. Ulterior înscrierii, vă rog să achitați tariful până la data de 7 iunie, prin transfer bancar sau depunere numerar la un sediu ING (depășirea datei de 7 iunie anulează înscrierea).

IBAN = RO83 INGB 0000 9999 0702 6194 (cont în lei)

Beneficiar: GEOARHIVA SRL, C.U.I. 38009864, sediu social Splaiul Independenței, nr. 273.

Vă mulţumesc frumos,

Andrei Ionel

Proiectul Arhiva de Geografie se derulează prin Agenția de Turism GEOARHIVA (organizatoare cu activitate exclusiv online), Licență de Turism nr. 654 din 18.01.2019.

Edificiul-monument de pe Vârful Buzlugea

Înainte de anul 1974, vârful Buzlugea (Buzludzha) avea 1441 de metri altitudine. Intervenţia umană i-a redus altitudinea oficială la 1432 de metri. Ne aflăm pe culmea principală a Munţilor Stara Planina (Balcani), care traversează Bulgaria prin centru de la vest la est. Deloc întâmplător, majoritatea evenimentelor istorice din perioada modernă a statului balcanic au avut loc chiar în aceşti munţi. Vârful aflat la câţiva kilometri de Pasul Şipca are o puternică încărcătură: aici s-a dat, pe 18 iulie 1868, ultima bătălie între rebelii bulgari conduşi de Hadzhi (Hagi) Dimităr şi Stefan Karadzha (Caragea) cu oştile otomane, în cadrul Revoluţiilor pentru eliberarea poporului bulgar de sub stăpânirea otomană. Armata acestora se formase chiar în Principatele Unite. Ulterior eliberării Bulgariei (şi a Principatelor), la 2 august 1891, avea loc la Vârful Buzlugea primul congres al socialiştilor din Bulgaria, în urma căruia s-a format Partidul Muncitoresc Social Democrat, precursorul Partidului Comunist Bulgar. Dubla semnificaţie istorică pentru comuniştii bulgari a fost decisivă pentru construirea megalomanei clădiri-monument de pe vârf, care a debutat în 1974 şi s-a finalizat în 1981.

În perioada dintre 1891 şi 1974, o serie de monumente de dimensiuni mai mici aminteau de bătăliile din Pasul Şipca şi din apropierea Vârfului Buzlugea. O primă construcţie permanentă a fost Cabana montană Buzludzha, inaugurată în 2 august 1936, amplasată chiar sub vârf. În ianuarie 1944, tot în apropierea vârfului, au existat ciocniri armate între trupele partizanilor şi cele fasciste. După instaurarea regimului comunist, o serie de arhitecţi au fost invitaţi să îşi expună ideile în vederea ridicării unui monument cu adevărat impunător pe vârful Buzlugea, mai ales că în 1961 se sărbătoreau 70 de ani de comunism în Bulgaria. Zece ani mai târziu, proiectul grandios al lui Georgi Stoilov, este declarat câştigător. Un turn înalt de 70 de metri serveşte drept soclu pentru steaua roşie, fiindu-i anexat un corp circular în diametru de aproximativ 57 de metri. După încă 3 ani, în 1974, se demarează lucrările propriuzise.

Conducerea Partidului a pornit campanii de donaţii şi a emis timbre poştale, pentru susţinerea financiară a construcţiei cu contribuţia populaţiei. Pentru nivelarea terenului, ultimii 9 metri ai vârfului au fost dinamitaţi. Interiorul corpului circular a fost mozaicat cu tone de material, mâna de lucru fiind formată din câteva zeci de artişti. Pe durata celor 8 ani de funcţionare a clădirii, aceasta se putea vizita după un program bine stabilit, în afara evenimentelor oficiale. La numai 8 ani de la inaugurare, în 1989, liderul Totor Jivkov a fost demis în urma unei lovituri de stat care a avut loc în contextul căderii regimurilor comuniste europene. Monumentul Buzlugea, simbol al vechiului regim, a fost închis, vandalizat şi în cele din urmă abandonat.

(foto: Adrian Dinculescu)

Drumul de acces de numai 12 kilometri dintre Pasul Şipca şi Vârful Buzlugea trece prin mirifica pădure de fag, protejată în cadrul Parcului Natural Bulgarka. Traseul poate fi parcurs fără probleme şi cu piciorul, o potecă turistică marcată scurtând chiar distanţa dintre cele două puncte de interes. Rustica pensiune din pas ne întâmpină cu rakia, kebapce, kiufteta, bob ciorba şi multe alte bunătăţi locale.

Situaţia actuală a clădirii monumentale de pe Vârful Buzlugea este pe cât de precară, pe atât de incertă. Autorităţile au sudat poarta principală de acces, pentru a limita pericolul de accidente care este prezent la tot pasul în interiorul şi în jurul edificiului. O spărtură în structura de aerisire „facilitează” accesul temerarilor în interior, dar cu foarte mari riscuri de accidentare. O tânănă arhitectă din Bulgaria a propus un proiect de reabilitare a monumentului. Până la realizarea acestuia, ne mulţumim cu panorama spectaculoasă care se deschide din vârf către înălţimile Balcanilor şi împrejurimi.