Galați, orașul cu floare de tei, 9 iunie 2019

Arhiva de Geografie revine la Galați în cea de-a doua ediție a traseului nostru dunărean, revizuită și adăugită cu surprize! Obiectivele zilei sunt:

– Palatul Prefecturii;

– Palatul Universității Dunărea de Jos;

– Strada Domnească – zona pietonală, cu tei;

– Fata pe valuri;

– Biserica fortificată Precista;

– Faleza Dunării și expoziția de sculptură;

– Turnul Televiziunii – popas culinar la 100 de metri înălțime!

Ne vedem duminică, 9 iunie, de la ora 05:45, la PIAȚA VICTORIEI din București, în parcarea mare centrală. La ora 06:00 se învârte roata autocarului (pentru a vă alege locurile preferate în autocar e bine să veniți cu 15 minute mai devreme). Începând cu ora sosirii, 10:30, abordăm obiectivele în ordinea menționată, în cadrul unui tur pietonal cu o lungime de 5 kilometri, care durează circa 5 ore, la care se adaugă 2 ore popas în Turnul TV. Pentru acest traseu nu există tarife suplimentare obligatorii, cu excepția celui pentru urcarea în turn (5 lei) – care se achită separat numai de către cei care nu servesc masa cu noi (ceilalți îl vor achita pe nota de plată).

ATENȚIE! La Turnul Televiziunii (100 de metri înălțime) funcționează restaurantul Perla Dunării, acolo unde organizăm masa de prânz. La înscriere, vă rog să menționați dacă doriți să rămâneți cu noi la masă, pentru a face rezervarea de loc (alternativ puteți petrece timp liber în parcul botanic de lângă turn). Deocamdată nu am comandat meniu fix, dar există posibilitatea să o facem, pentru a fi serviți mai repede. Prețuri și detalii sunt disponibile pe pagina de Facebook: Perla Dunării – Turnul de Televiziune.

Ora de plecare de la Galați este 18:00. Revenim la București în Piața Victoriei în jurul orei 22:15.

Pentru a participa, vă rog să vă înscrieți prin expedierea unui mesaj privat spre pagina Arhiva de Geografie sau prin e-mail: geoarhiva@gmail.com – în care să specificați numele persoanelor înscrise și adresa de facturare.

Tariful de participare este de 90 de lei / loc, include transportul cu autocarul și tot ceea ce ține de acesta, ghidajul și organizarea. Ulterior înscrierii, vă rog să achitați tariful până la data de 3 iunie, prin transfer bancar sau depunere numerar la un sediu ING (depășirea datei de 3 iunie anulează înscrierea).

IBAN = RO83 INGB 0000 9999 0702 6194 (cont în lei)

Beneficiar: GEOARHIVA SRL, C.U.I. 38009864, sediu social Splaiul Independenței, nr. 273.

Vă mulţumesc frumos,

Andrei Ionel

Proiectul Arhiva de Geografie se derulează prin Agenția de Turism GEOARHIVA (organizatoare cu activitate exclusiv online), Licență de Turism nr. 654 din 18.01.2019.

Fierbinți, Vlăsia și Snagov, 23 iunie 2019

Arhiva de Geografie revine în împrejurimile Bucureștilor cu un traseu care include atât obiective mai cunoscute (de vizitatorii străini) și mai puțin cunoscute (de bucureșteni), prin cătune părăsite și mănăstiri medievale, dar și cu o oprire mai deosebită! Obiectivele zilei sunt:

– Mănăstirea Vlad Țepeș de la Siliștea Snagovului (pe ostrov);

– Schitul Vlăsia (Moara Vlăsiei), fostă fermă;

– Mănăstirea Căldărușani;

– Mănăstirea Sitaru (Balamuci);

– ruina bisericii satului Stroești (astăzi acoperit de apele barajului Dridu);

– Barul lui Bobiță!

Ne vedem duminică, 23 iunie, de la ora 08:45, la PIAȚA VICTORIEI din București, în parcarea mare centrală. La ora 09:00 se învârte roata autocarului (pentru a vă alege locurile preferate în autocar e bine să veniți cu 15 minute mai devreme). Abordăm obiectivele în ordinea menționată și petrecem în medie câte o oră la fiecare, dar la două dintre ele stăm mai mult, surpriză! Vizitele noastre nu presupun tarife, surprizele însă da (modice, luați bani de buzunar). În afară de acestea, puteți oricând lăsa donații la mănăstiri sau cumpăra suveniruri. Revenim la București în Piața Victoriei în jurul orei 20:00.

Pentru a participa, vă rog să vă înscrieți prin expedierea unui mesaj privat spre pagina Arhiva de Geografie sau prin e-mail: geoarhiva@gmail.com – în care să specificați numele persoanelor înscrise și adresa de facturare.

Tariful de participare este de 60 de lei / loc, include transportul cu autocarul și tot ceea ce ține de acesta, ghidajul și organizarea. Ulterior înscrierii, vă rog să achitați tariful până la data de 14 iunie, prin transfer bancar sau depunere numerar la un sediu ING (depășirea datei de 14 iunie anulează înscrierea).

IBAN = RO83 INGB 0000 9999 0702 6194 (cont în lei)

Beneficiar: GEOARHIVA SRL, C.U.I. 38009864, sediu social Splaiul Independenței, nr. 273.

Vă mulţumesc frumos,

Andrei Ionel

Proiectul Arhiva de Geografie se derulează prin Agenția de Turism GEOARHIVA (organizatoare cu activitate exclusiv online), Licență de Turism nr. 654 din 18.01.2019.

Cucerim Nicopole pentru încă o zi, 22 iunie 2019

Arhiva de Geografie revine pe malul bulgăresc al Dunării cu o incursiune de o zi în istoria și relieful localităților Sviștov, Belene și Nicopole. Obiectivele zilei sunt:

– oraș Svishtov: Rimski Lager Nove;

– oraș Svishtov – Biserica Sfânta Treime (monument de la 1867, arhitect Kolyu Ficheto);

– oraș Belene – turnul de vest al vămii de la Cetatea Dimum;

– oraș Nicopole – cetatea otomană;

– oraș Nicopole – memorialul asediului din 1877 (punct belvedere);

– oraș Nicopole – biserica rupestră Sfântul Ștefan (drumeție 30 de minute pe malul Dunării, accesul în peșteră presupune echiparea cu bocanci).

Ne vedem sâmbătă, 22 iunie, de la ora 05:45, la PIAȚA UNIRII din București, în dreptul accesului la metrou de la Hotel Horoscop (Restaurant The Harp). La ora 06:00 se învârte roata autocarului (pentru a vă alege locurile preferate în autocar e bine să veniți cu 15 minute mai devreme). După o serie de popasuri tehnice privind formalitățile vamale, schimbul valutar și altele, pornim spre orașele Sviștov, Belene și Nicopole, din care vizităm obiectivele menționate în lista de mai sus. Vizitele nu presupun tarife. Revenim la București în Piața Unirii în jurul orei 22:45.

Plățile în Bulgaria se fac numai în Leva (puteți cumpăra din București sau din Bulgaria-vama Ruse) – curs BNR: 1 Leva = 2,43 Lei; 1 Euro = 1,95 Leva.

Pentru a participa, vă rog să vă înscrieți prin expedierea unui mesaj privat spre pagina Arhiva de Geografie sau prin e-mail: geoarhiva@gmail.com – în care să specificați numele persoanelor înscrise și adresa de facturare.

Tariful de participare este de 125 de lei / loc, include transportul cu autocarul și tot ceea ce ține de acesta, ghidajul și organizarea. Ulterior înscrierii, vă rog să achitați tariful până la data de 14 iunie, prin transfer bancar sau depunere numerar la un sediu ING (depășirea datei de 14 iunie anulează înscrierea).

IBAN = RO83 INGB 0000 9999 0702 6194 (cont în lei)

Beneficiar: GEOARHIVA SRL, C.U.I. 38009864, sediu social Splaiul Independenței, nr. 273.

Vă mulţumesc frumos,

Andrei Ionel

Proiectul Arhiva de Geografie se derulează prin Agenția de Turism GEOARHIVA (organizatoare cu activitate exclusiv online), Licență de Turism nr. 654 din 18.01.2019.

Botev, Raysko Praskalo și Buzlugea, 15-16-17 iunie 2019

De Rusalii, proiectul Arhiva de Geografie propune în premieră abordarea celor trei superlative din Munții Stara Planina și din Bulgaria: Vârful Botev (2376 m) – cel mai înalt din Stara Planina și situl stației meteorologice cu același nume; Cascada Raysko (124 m) – cea mai înaltă din Peninsula Balcanică, la baza ei vom petrece o noapte; Vârful Buzlugea (1441 m) – situl celui mai impunător și mai înalt monument socialist din Bulgaria.

Traseul montan spre Vârful Botev este de dificultate medie. Pentru a participa, vă rog să veniți cu echipamentul strict necesar: bocanci de vară, rucsac pentru drumeție, pelerină de ploaie, haine destinate mișcării, lanternă frontală. Traseul este de asemenea accesibil începătorilor bine echipați și obișnuiți cu efortul susținut (detalii mai jos).

Ne vedem sâmbătă, 15 iunie, începând cu ora 05:40, la PIAȚA UNIRII din București, în dreptul accesului la metrou de la Hotel Horoscop (Restaurant The Harp). La ora 06:00 se învârte roata autocarului (pentru a vă alege locurile preferate în autocar e bine să veniți cu 15-20 de minute mai devreme). După o serie de popasuri tehnice privind formalitățile vamale, schimbul valutar și altele, pornim spre centrul Bulgariei, popasul zilei fiind la Vârful Buzlugea din Munții Stara Planina, pe care s-a construit în 1981 clădirea-monument închinată de socialiști celor 1300 de ani de la fondarea statului bulgar, precum și răscoalei anti-otomane din 1868 condusă de eroii naționali Hagi Dimităr și Ștefan Caragea. Autocarul ajunge în imediata apropiere. Vârful reprezintă un important punct de panoramă și belvedere pentru toate cele 4 puncte cardinale, fiind special ales în acest sens pentru ca monumentul să poată fi observat din cea mai mare parte a Bulgariei, de la mari depărtări. Cazarea în prima noapte o vom face la poalele Botevului, în orașul Karlovo, la Hotel Shterev, în camere duble.

Duminică, 16 iunie, servim micul dejun la ora 07:30, predăm camerele, apoi parcurgem cu autocarul mica distanță dintre Karlovo și Kalofer (Bukatsite), punctul din care se pleacă în traseul montan de 4-5 ore spre Cascada Raysko și Cabana Ray (1430 m), gazda noastră pentru cea de-a doua noapte (condiții de tineret – toaleta este afară, apă de izvor la discreție ). Atenție! Pe traseul de la Kalofer la Cabana Ray cărăm întregul bagaj al excursiei în spate – este recomandat să vă luați în bagajul mare numai strictul necesar! După ce ne luăm în primire paturile de la Cabana Ray (camere de 5, 7, 10 locuri) și formăm un rucsac mai ușor, plecăm într-o nouă drumeție de 3-4 ore dus-întors spre Vârful Botev (2376 m), aceasta fiind opțională și recomandată numai celor dispuși la efort prelungit (cele 3-4 ore se adaugă celor 4-5 ore de dimineață). La stația meteo de pe vârf putem servi ceaiuri, iar pe traseul de întoarcere la Cabana Ray este posibil să ne prindă noaptea, lanterna pe acest traseu este obligatorie. Seara o petrecem cu jocuri de cabană și cântece bulgărești. Cabana dispune de bufet, vom face o pre-comandă de alimente necesare pentru seara de duminică și dimineața de luni (totul se achită în Leva cash la fața locului și individual).

Dacă vremea nu permite ascensiunea pe Botev în după-amiaza zilei de duminică, aceasta se reprogramează luni 16 iunie, de la ora 06:00 la ora 10:00.

Luni, 17 iunie, în situația în care am realizat ascensiunea pe Botev cu o zi înainte, ne trezim cel târziu la ora 09:00, pentru ca la ora 11:00 să plecăm în drumeția de întoarcere la Kalofer (Bukatsite), de unde ne preia autocarul. La coborâre timpul de drumeție este de 3-4 ore, cu întreg bagajul în spate. Întrucât traseul cu autocarul Kalofer – București se parcurge în circa 6 ore (inclusiv popasuri), se fixează sosirea la București, Piața Unirii, la ora 23:00.

Plățile în Bulgaria se fac numai în Leva (puteți cumpăra din București sau din Bulgaria-vama Ruse) – curs BNR: 1 Leva = 2,43 Lei; 1 Euro = 1,95 Leva. Accesul la obiectivele noastre din program nu presupune tarife suplimentare, dar trebuie să aveți Leva pentru cină și mic dejun la bufetul Cabanei Ray (prețuri de cabană, vor fi anunțate după efectuarea comenzii de alimente).

Pentru a participa, vă rog să vă înscrieți prin expedierea unui mesaj privat spre pagina Arhiva de Geografie sau prin e-mail: geoarhiva@gmail.com – în care să specificați numele persoanelor înscrise și adresa de facturare.

Tariful de participare este de 400 de lei / loc, include transportul cu autocarul și tot ceea ce ține de acesta, cazarea la Hotel Shterev din Karlovo (cameră dublă cu mic dejun) și la Cabana Ray (pat în camere de 5-7-10 locuri), ghidajul și organizarea. Ulterior înscrierii, vă rog să achitați tariful până la data de 7 iunie, prin transfer bancar sau depunere numerar la un sediu ING (depășirea datei de 7 iunie anulează înscrierea).

IBAN = RO83 INGB 0000 9999 0702 6194 (cont în lei)

Beneficiar: GEOARHIVA SRL, C.U.I. 38009864, sediu social Splaiul Independenței, nr. 273.

Vă mulţumesc frumos,

Andrei Ionel

Proiectul Arhiva de Geografie se derulează prin Agenția de Turism GEOARHIVA (organizatoare cu activitate exclusiv online), Licență de Turism nr. 654 din 18.01.2019.

Moldova, Transnistria și Litoralul Ucrainei, 20-26 iulie 2019

Arhiva de Geografie vă propune în premieră un circuit în spațiul ex-sovietic, în care vom cunoaște orașe ca Odesa, Tiraspol și Chișinău, dar și împrejurimile acestora: situl rural Orhei, orașul subteran Cricova, Mănăstirea Căpriana, Cetatea Tighina (Bender), Cetatea Albă, plajele de la Zatoka.

Pentru participarea la acest program AVEȚI NEVOIE DE PAȘAPORT valabil cel puțin 6 luni de la data plecării noastre.

Ziua 1 = sâmbătă 20 iulie. Ne vedem începând cu ora 05:45 la Piața Victoriei, afară în parcarea centrală. La ora 06:00 se învârte roata autocarului (pentru a vă alege locurile preferate în autocar puteți veni cu 15 minute mai devreme). Plecăm în direcția Chișinău, urmând să facem o serie de popasuri (benzinărie, masa de prânz la Popas Poliana, controlul vamal, Mănăstirea Căpriana). Ajungem la Chișinău în jurul orei 18:00 și ne cazăm la Hotel Chișinău (doar camere duble), chiar în inima capitalei Republicii Moldova. Programul de seară este liber, cu propunerea de a vizita zona centrală.

Ziua 2 = duminică 21 iulie. Dedicăm această zi unui circuit inedit în Transnistria, un teritoriu aflat de o parte și de alta a Nistrului și controlat de autorități separatiste. Principalele obiective ale zilei sunt Cetatea Tighina din orașul Bender, apoi centrul orașului Tiraspol, dominat de simboluri ca Palatul Sovietului Suprem, Piața Suvorov, Complexul Memorial al Eroilor, Monumentul Aviatorilor. Desigur că facem și o vizită la muzeul fabricii de divin KVINT, urmată de un popas obligatoriu la magazinul de desfacere al fabricii.

Ziua 3 = luni 22 iulie. Principalele obiective ale zilei sunt: tur ghidat pietonal în Chișinău (centru), vizită la Combinatul de Vinuri Cricova – un oraș subteran labirintic cu sute de kilometri de galerii și cea mai mare colecție de vinuri din lume (acreditată Guiness Book), precum și complexul muzeal de la Orheiul Vechi, sit rural și rezervație naturală, amplasat între meandrele Răutului. Aici regăsim și Mănăstirea Peștera, care adăpostește o serie de schituri rupestre săpate în versanții abrupți calcaroși.

Ziua 4 = marți 23 iulie. Predăm camerele și plecăm mai departe spre ZATOKA, stațiune ucraineană de la malul Mării Negre care ne va găzdui pentru următoarele trei nopți. Cel mai important popas al zilei este cel de la Cetatea Albă (Akkerman) – ridicată pe urmele orașului grecesc Tyras, important punct strategic medieval care a trecut pe sub ocupațiile grecilor, dacilor, romanilor, bizantinilor, pecenegilor, genovezilor, tătarilor, moldovenilor, otomanilor, apoi rușilor. Ajungem în ZATOKA după-amiază și ne cazăm la HOTEL MONCASTRO – situat chiar pe plajă!

Ziua 5 = miercuri 24 iulie. Este ziua pe care o dedicăm explorării orașului Odesa! Obiective turistice: strada Derybasivska, Pasajul Odesa, Opera din Odesa, Scările Potemkin, telegondola veche, precum și rețeaua de catacombe (Muzeul Gloriei Partizane) – tur ghidat de 2 ore prin subteran. Traseul catacombelor costă 15 Euro de persoană, sumă în care se asigură ghidaj local, cască de protecție, lanternă, precum și o degustare din partea casei la barul amenajat în subteran. Revenim la Zatoka în timp util, cât să ne bucurăm de ultimele ore de soare.

Ziua 6 = joi 25 iulie. Este ziua în care nu ne urcăm în autocar! Programul este LIBER, pentru plajă și soare!

Ziua 7 = vineri 26 iulie. Se pleacă la ora 09:00 spre București. Este lungul drum spre casă, pe care încercăm să îl valorificăm cât de bine se poate, respectând și timpul regulamentar de condus al șoferului nostru. Popasurile din această zi sunt, prin urmare, surpriză!

Costuri suplimentare (nu se introduc în prețul pachetului turistic, se achită individual la fața locului): Cetatea Tighina = circa 5 Euro, orașul subteran Cricova = circa 25 Euro; muzeul Kvint = circa 5 Euro, tur ghidat Odesa-catacombe = circa 15 Euro, Cetatea Albă = circa 5 Euro.

MONEZI LOCALE:

  • Leul Moldovenesc (MDL), 1 EUR = 20,3 MDL;
  • Hrivna Ucraineană (UAH), 1 EUR = 30,5 UAH;
  • Rubla Transnistreană (RUP): 1 EUR = aproximativ 18 RUP.

Pentru a participa, vă rog să vă înscrieți prin expedierea unui mesaj privat spre pagina Arhiva de Geografie sau prin e-mail: geoarhiva@gmail.com – în care să specificați numele persoanelor înscrise și adresa de facturare (localitatea, strada, numărul, altele). Factura se emite în format electronic și se atașează la conversație.

Tariful de participare este de 1250 de lei (românești) și include transportul cu autocarul (și tot ceea ce ține de acesta), cazarea la Hotel Chișinău, cazarea cu mic dejun la Hotel Moncastro, precum și asistența turistică. Oferta este unică pentru toate categoriile de vârstă.

Pentru rezervarea sigură a locului este necesară achitarea unui avans în valoare de 400 de lei.

Vă rog să achitați diferența de 850 de lei până la data de 10 iulie 2019, prin transfer bancar  sau depunere numerar la un sediu ING (depășirea datei de 10 iulie anulează înscrierea, iar sumele achitate în avans nu se restituie).

IBAN LEI = RO83 INGB 0000 9999 0702 6194

Beneficiar: GEOARHIVA SRL, C.U.I. 38009864, sediu social Splaiul Independenței, nr. 273, Sectorul 6

Vă mulţumesc frumos,

Andrei Ionel

Proiectul Arhiva de Geografie se derulează prin Agenția de Turism GEOARHIVA (organizatoare cu activitate exclusiv online), Licență de Turism nr. 654 din 18.01.2019.

8 zile în Apuseni – Geoagiu Băi. 24-31 august

Arhiva de Geografie revine în sălbăticia Apusenilor cu cea de-a doua ediție a turului de august, care spre deosebire de anul trecut mai câștigă o zi de relaxare, pe cea de-a opta. Vom vizita cele mai importante atracţii ale Munţilor Trascău şi Metaliferi, dar și câteva obiective din împrejurimi. Aveţi nevoie de concediu pentru zilele de 26-30 august, celalalte trei zile ale traseului fiind nelucrătoare. Cazarea va fi în punct unic – 7 nopți la Geoagiu Băi – urmând să efectuăm 6 circuite opționale de o zi, conform descrierii de mai jos.

Pentru a participa la traseele montane din program, vă rog să veniți cu echipamentul strict necesar: bocanci, rucsac pentru o zi, haine destinate mișcării, lanternă, iar pentru segmentele de apă = papuci speciali de apă, costum de baie obișnuit. Excursiile noastre se dedică în general persoanelor active din punct de vedere fizic, fără probleme de sănătate și apte pentru efort fizic susținut, indiferent de dificultatea drumețiilor pe care le facem!

Obiectivele noastre sunt:

  • Râpa Roșie (drumeție de dificultate medie)
  • stațiunea Geoagiu-Băi
  • Cheile Glodului (drumeție ușoară, segment 100 m. prin apă)
  • Cetatea Devei
  • Peștera Bolii
  • Cheile Băniței (drumeție ușoară, segment 100 m. prin apă)
  • Cheile Crivadiei (drumeție ușoară, segment 500 m. prin apă)
  • Piatra Secuiului (drumeție montană, dificultate medie)
  • Cetatea Trascăului (drumeție ușoară)
  • Mănăstirea Râmeț
  • Cheile Râmeților (traseu 1000 m. prin apă sau pe scoabe)
  • Salina Turda
  • Cheile Turzii (drumeție ușoară)
  • Roșia Montană – Muzeul Mineritului Aurifer
  • Detunata Goală (drumeție de dificultate medie)
  • Cetatea Alba Carolina

Vizitarea acestor obiective presupune suplimentarea bugetului personal cu circa 100 de lei (nu se includ în tariful excursiei), iar biletele de intrare se achită la fața locului.

Ziua 1 = 24 august. Stația de metrou EROILOR, ora 06:00. Plecăm spre Sebeș, prima noastră destinație turistică, acolo unde facem o drumeție de circa 3 ore la Râpa Roșie, monument al naturii cu aspect de badlands, format prin eroziunea diferențială a versantului argilos al Podișului Târnavelor. Ajungem la Geoagiu Băi la ceas de seară și ne cazăm pentru următoarele 7 nopți la Hotel Diana (camere duble, piscină, saună la dispoziție).

Următoarele 6 zile vor fi rezervate celor 6 opționale, după cum urmează mai jos. Vom stabili ordinea efectuării opționalelor în funcție de condițiile meteorologice și alte aspecte.

OPȚIONAL A. Către izvoarele apelor care formează bazinul Văii Geoagiu, ne vom aventura din satul Ardeu într-o scurtă drumeție spre Cheile Glodului, sectorul La strâmtoare, caracterizat prin formațiuni de marmite. Aveţi nevoie de costum de baie şi de papuci speciali pentru apă (nu se recomandă intrarea desculţi). La final de august, apa este relativ caldă (are 19-20 de grade). Nivelul apei este de maximum 1,5 metri. Traseul se face dus-întors, deci cine nu doreşte, aşteaptă sosirea grupului la intrarea în sectorul de marmite. Restul zilei îl dedicăm stațiunii Geoagiu – putem vizita obiectivele locale, ștrandul termal sau putem socializa la noi la piscina hotelului.

OPȚIONAL B. Ne pregătim din nou cu costumele de baie și papucii de apă! Obiectivele acestei zile sunt situate geografic în afara Apusenilor, dar au multe în comun cu specificul occidental-carpatic. Primul nostru obiectiv este Peștera Bolii, nume românizat al familiei Bolyai care a locuit în zona izvoarelor Streiului. Urmează Cheile Băniței și Cheile Crivadiei, care se parcurg de asemenea prin apă, cu costum de baie și papuci speciali. Adâncimile sunt între 0,5 și 1,5 metri, temperatura apei este de obicei de 19-20 grade. Încheiem ziua cu o ascensiune în Cetatea Devei, ajutați de instalația de telegondolă sau pe jos, după preferințe.

OPȚIONAL C. Vizităm Salina Turda, apoi Cheile Turzii, la capătul cărora se află o instalație de tiroliană, pentru amatorii de senzații tari. Salina Turda este cel mai cunoscut și mai vizitat obiectiv turistic industrial din România, iar traseul nostru prin minele de sare va fi asistat de un ghid local. Alocăm circa 4 ore acestui popas, urmând ca la orele după-amiezii să ajungem la Cheile Turzii, monument al naturii, care se parcurg pe un traseu de drumeție ușoară, în circa 60 de minute. După un alt popas de tiroliană / suc / mici la capătul cheilor, ne îndreptăm spre hotel.

OPȚIONAL D. În această zi ne activăm bocancii din dotare și urcăm pe acoperișul raionului secuiesc al Trascăului, pe Piatra Secuiului (1128 m), cu plecare și sosire la Râmetea. Traseul de urcare va parcurge valea abuptă dintre cele două vârfuri principale ale Pietrei, urmând să coborâm pe varianta mai răcoroasă, prin păduricea de pe versantul nordic. Al doilea obiectiv al zilei este de cealaltă parte a Depresiunii Trascăului – Cetatea părăsită a Trascăului – pe un pisc din care se deschide o panoramă impresionantă spre Piatra Secuiului anterior urcată. Aici ajungem din satul Colțești, la marginea căruia vom face un popas pentru a ne alimenta cu bunătăți din părțile locului.

OPȚIONAL E. Este cea de-a treia zi dedicată mersului prin apă, cu echipamentul din dotare (costum de baie, papuci speciali). Parcurgem Cheile Râmeților, poate cele mai spectaculoase și mai bine dezvoltate marmite de la noi, de o sălbăticie foarte greu de descris în cuvinte. La intrarea din aval se află Mănăstirea Râmeț, la care vom face un popas, iar la celălalt capăt se află cătunul părăsit Cheia. Dedicăm toată ziua acestor chei, întrucât parcurgerea necesită timp și răbdare. Opțional, pentru a evita contactul cu apa, se poate înainta pe scoabele și cablurile instalate în stâncă, veți avea nevoie de o foarte bună condiție fizică pentru aceasta.

OPȚIONAL F. Mergem la Roșia Montană! Primul obiectiv al zilei este Muzeul Mineritului Aurifer, acolo unde un ghid de o cultură generală ieșită din comun ne va conduce prin cea mai veche mină de aur de la Roșia, într-un tur pe care nu îl vom uita foarte ușor. Al doilea obiectiv al zilei ne va pune din nou forțele la încercare – vom face o ascensiune pe Detunata Goală, martor al activității vulcanice din Apuseni, cu un popas-surpriză la Fefeleaga (atât divulgăm, restul la fața locului).

Ziua 8 = 31 august. Părăsim Geoagiu Băi la primele ore ale dimineții și mergem la Alba Iulia, pentru a vizita Cetatea Alba Carolina! Încercăm să facem rost de un ghid local, pentru a primi explicații calitative și complete asupra locului. Rămânem câteva ore pentru masa de prâns, iar după-amiază plecăm întins către București – stația de metrou EROILOR – acolo unde trebuie să ajungem la ora 22:00, la finalul a 8 zile de aventură.

Pentru a participa, vă rog să vă înscrieți prin expedierea unui mesaj privat spre pagina Arhiva de Geografie sau prin e-mail: geoarhiva@gmail.com – în care să specificați numele persoanelor înscrise și adresa de facturare (localitatea, strada, numărul, altele). Factura se emite în format electronic și se atașează la conversație.

Tariful de participare este de 1190 de lei / loc și include: transportul cu autocarul în toate zilele, cazare + mic dejun 7 nopți la Hotel Diana în Geoagiu-Băi, în camere duble, precum și organizarea. Oferta este unică pentru toate categorile de vârstă.

Vă rog să achitați suma de 1190 de lei până la data de 10 august, prin transfer bancar sau depunere numerar la un sediu ING (depășirea datei de 10 august anulează înscrierea).

IBAN = RO83 INGB 0000 9999 0702 6194 (cont în lei)
Beneficiar: GEOARHIVA SRL, C.U.I. 38009864, sediu social Splaiul Independenței, nr. 273, Sectorul 6

Vă mulţumesc frumos,

Andrei Ionel

Cetăţile de la Vidin şi Belogradchik

Acolo unde cursul Dunării îşi schimbă direcţia spre sud-vest, orientându-se după culmile cele mai nordice ale Prebalcanilor, foarte aproape de întâlnirea graniţelor a trei state europene, întâlnim cetăţile medievale ale Vidinului şi Belogradchikului. Ambele au existat ca puncte de interes militar încă din vremea ocupaţiei romane a teritoriului, dar s-au dezvoltat şi au jucat roluri strategice îndeosebi în secolul XIV. Cetatea Baba Vida, aşa cum a botezat-o legenda fetei nemăritate a unui rege bulgar, s-a clădit în secolul X pe locul unui turn de observaţie din vremea Imperiului Roman. Fortificaţia Belogradchikului, parţial naturală, a fost ridicată în timpul Imperiului Roman ca punct de supraveghere. În 1356, regele bulgar Ivan Alexandru dizlocă regiunea Vidinului din regatul bulgar şi îl numeşte pe fiul său, Ivan Straţimir, conducător al Ţaratului de Vidin. Cetatea Vidinului este cucerită la scurt timp de maghiari, apoi recâştigată de Ivan Straţimir cu ajutorul lui Vlaicu Vodă. În 1396, ambele cetăţi sunt cucerite de otomani. Astăzi, acestea reprezintă principalele atracţii turistice din extremitatea de nord-vest a Bulgariei, mai ales după inaugurarea noului pod peste Dunăre, care uneşte Vidinul cu perechea românească, oraşul Calafat.

Evul Mediu a mai fost afectat de Edictul de la Alhambra, poate cel mai semnificativ document care atestă procesul lung de secole de expulzare a evreilor din vestul Europei (Peninsula Iberică). Aceştia s-au recolonizat chiar şi în Imperiul Otoman, o comunitate importantă stabilindu-se chiar la Vidin la sfârşitul secolului XV. Recâştigându-şi drepturile după alungarea otomanilor, evreii finalizează în 1894 a doua cea mai mare sinagogă din Bulgaria actuală, chiar în apropierea fortificaţiei Baba Vida. Persecutată din nou în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, comunitatea evreiască abandonează sinagoga de la Vidin pentru a se restabili în Israel.

În geomorfologie, stâncile pe care vedem astăzi lângă „micul oraş alb” (Belogradchik) se numesc martori de eroziune. Aceştia au un istoric de peste 230 de milioane de ani, atunci când Terra trecea din era Paleozoic în era Mezozoic. Ultima perioadă a Paleozoicului a fost Permianul, la finalul căruia au debutat mişcările de încreţire ale Ciclului orogenic Alpin. Triasicul, prima perioadă a Mezozoicului, a început cu o scufundare a suprafeţei şi naşterea unei mări de mică adâncime. În acelaşi timp, rocile paleozoice au fost dizlocate de mişcările tectonice şi resturile au fost transportate de apele râurilor şi sedimentate pe fundul mării. Alipirea sedimentelor a dat naştere conglomeratelor, care au fost rotunjite mai apoi sub forţa apei. Culoarea roşie a formaţiunilor datează din perioada Jurasic, atunci când gresiile nou-depuse s-au îmbogăţit cu oxizi de fier, pe fondul unui climat cald şi uscat. La începutul Neozoicului, suprafaţa Belogradchikului de azi s-a înălţat prin încreţire, devenind din nou o suprafaţă de uscat. Procesul a fost unul „violent”, care a readus la suprafaţă rocile mai vechi – calcarele – depuse în Jurasic. Eroziunea agenţilor externi (apă şi vânt) asupra conglomeratelor, gresiilor şi calcarelor de pe versantul nordic al Munţilor Stara Planina, a definitivat peisajul pe care îl putem admira astăzi, la numai 53 de kilometri de Vidin. Cele mai apropiate staţii de cale ferată sunt Dimovo (20 de kilometri) şi Oreshets (13 kilometri), ambele pe magistrala care leagă Vidinul de Vraţa şi Sofia.

Dyavolski most

„Most” este termenul care din toate limbile slave se traduce prin „pod”. Podurile otomane medievale au fost „interpretate” de creştinii invadaţi ca fiind „ale diavolului”, în special datorită tehnologiei moderne şi deosebite de la acea vreme, podul arcuit, care dădea rezultate excelente şi inspira grandoare (păreau mult prea bine construite ca să fie o simplă mână de om, astfel că „se dădea vina” pe ceva supranatural). Totuşi, podul arcuit de lângă Ardino, care traversează râul Arda, a fost proiectat de un maestru bulgar, Dimităr, la ordinul sultanului Selim I. Denumirea lui originală a fost Podul lui Şeitan şi, în fapt fiind vorba despre o reconstrucţie a vechiului pod roman care asigura continuitatea unui drum comercial secundar dintre Câmpia Traciei şi Marea Egee – părţi din Imperiul Bizantin. Acesta traversa practic de la nord la sud Munţii Rodopi, unitate cu altitudini relativ mici (dar cu un vârf de 2191 m) pe care Bulgaria de astăzi o împarte cu Grecia.

Arhitectura otomană este de fapt un stil al arhitecturii islamice, care uzează de elemente arhitecturale ca arcadele, coloanele, pilonii, cupolele, coridoarele boltite (iwan) şi portalele arcuite (piştak), toate acestea ridicate la rang decorativ. Se punea astfel accentul pe estetica realizărilor (geamii, şcoli, băi publice, palate, mausolee, hanuri, bucătării publice, poduri, apeducte etc.). Dincolo de valoarea estetică, tehnologia podului arcuit (apărută la grecii antici) este şi una durabilă. După 500 de ani, ne putem plimba în voie pe monumentul istoric. Pentru a proteja cele trei arcuri ale Dyavolski Most, în jurul picioarelor de pod au fost împrăştiate blocuri fragmentate de rocă, cu rol de stabilopozi, care atenuează impactul direct cu apa râului Arda.

Fiind proiectat pentru a traversa cu piciorul sau cu calul, Dyavolski Most (Дяволски мост) deservea un drum comercial antic dintre Tracia şi Marea Egee. Deloc întâmplător, astăzi face parte dintr-o variantă a „Potecii Sultanilor”, traseu turistic pedestru internaţional care leagă Viena de Istanbul şi care reconstituie practic itinerariile cele mai folosite de către şefii otomani pentru a călători spre vest. Dyavolski Most apare în filmul istoric „Vreme na nasilie” („Vremea cruzimii”, Bulgaria, 1988), ca parte a traseului efectuat de către un ienicer, trimis de sultan în teritoriile ocupate (natale) pentru a răpi băieţii tineri şi pentru a forţa convertirea religioasă a populaţiei creştine din satele bulgare adăpostite de Munţii Rodopi. O dată cu modernizarea rutei Plovdiv – Asenovgrad – Kărdjali – Komotini, vechiul traseu montan şi-a pierdut din importanţa comercială, fiind astăzi un important obiectiv turistic al Bulgariei. Dyavolski Most se află la numai 10 kilometri (accesibili cu maşina) de oraşul Ardino şi la 33 de kilometri vest de Kărdjali.

Đavolja Varoš

În partea de sud-est a Serbiei, la nici 20 de kilometri de linia de demarcaţie cu provincia Kosovo, întâlnim martorii de eroziune ai unei măguri vulcanice alcătuite din blocuri de andezit şi piroclastite metamorfozate, care formează un spectaculos relief de badlands, transformat de sârbi într-un veritabil obiectiv turistic. Suntem în Munţii Radan, subunitate a sistemului Rilo-Rodopian – care se întinde latitudinal din sudul Serbiei până în nord-estul Greciei (traversând părţi din Republica Macedonia şi Bulgaria). Activitatea vulcanică din sudul Serbiei datează din Paleogen şi Neogen (perioade ale sistemului Terţiar, care a debutat pe scara geocronologică acum 65 de milioane de ani).

„Domnişoare cu pălării”, „Hoodoos” sau „piramide coafate” – sunt doar câteva dintre denumirile pe care aceste formaţiuni le au în cadrul răspândirii pe glob (vezi rezervaţiile de la Ritten – Austria şi Bryce – Utah, SUA). Local, sârbii au denumit teritoriul: „târgul diavolului” (cu sensul de oraş), deloc întâmplător dacă ţinem seama de legendele locale, dar şi de peisajul sălbatic. Totuşi, formarea acestor badlands are o explicaţie ştiinţifică. Piroclastitele rezultate în urma erupţiilor vulcanice s-au amestecat cu argila depusă ulterior de vânt şi precipitaţii. Ravenarea suprafeţei a avut loc sub influenţa pantei accentuate şi a lipsei copacilor, factori care au condus la eroziunea solului şi apoi a rocilor. Andezitul, rocă efuzivă acidă, are o duritate mai mare şi nu a putut fi erodată. Fragmentele de andezit reprezintă în fapt „pălăriile domnişoarelor” sau „coafura piramidelor”, întrucât ele funcţionează pe post de „umbrelă” care apără viitoarul martor de eroziune de precipitaţii. Astfel, se erodează numai suprafaţa înconjurătoare, luând naştere forma ascuţită. Piramidele coafate au o durată relativ scurtă de „viaţă” (câteva zeci de ani), ele prăbuşindu-se într-un final sub greutatea blocului de andezit, din cauza şiroirilor.

Accesul la Đavolja Varoš se poate face cu trenul şi cu maşina personală. Cea mai apropiată haltă faţă de rezervaţie este Kosanička Rača, situată pe calea ferată Niš – Kuršumlija – Merdare. Aceasta făcea odinioară legătura între sudul Serbiei şi Priština, „capitala” provinciei Kovoso. De la Rača, un drum bine asfaltat, dar îngust, urcă printre cătunele Kupinovo, Zebica şi Đake, cale de 9 kilometri, până la intrarea în rezervaţie. În total, de la Kuršumlija (ultimul oraş din drum şi cel mai apropiat) sunt 30 de kilometri, iar de la Niš sunt 97 de kilometri pe şosea. În drumul pietonal de circa 500  de metri spre „Târgul Diavolului” o plăcuţă informativă invită la un scurt popas la „Sifonul Diavolului” sau „Izvorul Roşu”, o sursă de apă extrem de acidă (pH 1,5) şi excesiv mineralizată. Tot oxizii de fier sunt responsabili de culoarea apei de la Đavolja Varoš.